Despre cati poti spune ca au cunoscut oameni adevarati? Probabil ca este un numar maricel, dar despre cati poti spune ca au fost norocosi sa ii aiba pe astfel de oameni drept bunici? Sa invete de la ei valori care pot parea azi desuete, dar care fac o mare diferenta cand mediul e mai intelectual decat orice adunari cu iz de manual alternativ studiat eventual si virtual, sa ii respecte nu numai pentru ceea ce au reprezentat ei (pieptul bunicului, pentru cunoscatori, e mai tare decat realizarile meschine care ne sunt intubate nazotraheal zilnic), ci, pentru simplul fapt ca erau bunicii si acest lucru atragea dupa sine respect din partea noastra (fara explicatiile complicate cu drepturi si indatoriri cu care sunt inconjurate astazi vlastarele plapande ale societatii) si multa dragoste din partea lor. Bravo lor, ca desi au prins vremuri mai grele decat noi, au trait frumos si au transmis mai departe ceea ce au considerat a fi mai bun pentru urmasi. Asa ca eu, urmasul de peste doua generatii, vi-i prezint pe bunicii mei materni, niste OAMENI frumosi, nu numai dupa port, glas sau chip, ci si dupa suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu